Cele mai populare jocuri online

Deseori m-am trezit intrebandu-ma care sunt cele mai populare jocuri online, vazand aici un articol interesant. De fapt cred  ca daca e sa ma intrebi pe mine, sunt foarte multe jocuri care fac parte din aceasta  categorie: cele mai populare jocuri online.

Si asta se intampla pentru ca exista foarte multe categorii de oameni, oameni foarte  diferiti care isi aleg ce jocuri sa joace in functie de aptitudinele lor, dar si de  personalitatea lor. Pentru cei care sunt pasionati de razboaie si de tactica, de felul in  care se poate face o strategie pentru a infrange inamicul sunt jocuri special construite.

De asemenea, sunt jocuri special facute si pentru cei care vor doar sa se relzxeze in  momentul in care aleg sa se aseze la calculator pentru a juca un joc online.

Astfel, nu poti stii niciodata care sunt cele mai populare jocuri online dar cu siguranta  fiecare are pregatiti cate un joc special pentru el. Mie de exemplu, imi place sa joc  Supaplex, un joc foarte vechi dar care este minunat pentru mine. Este o combinatie intre  relaxare si strategie, pentru ca trebuie sa fi inainte cu cateva miscari, pentru ca  altfel risti sa pierzi viata si sa o iei de la inceput. Vietile sunt nelimitate, poti  juca de cate ori iti doresti acest lucru, numai ca daca ai murit trebuie sa o iei cu faza
de la inceput, lucru care te nenoroceste.

Este nemaipomenit sa poti sa joci ceea ce iti place fara sa ai vreo plroblema si sa joci  de fiecare data cand ai chef.

Portul .. (Fragment)

atinse lemnul vechi si uscat de soare cu buricul degetelor.. il mangaie fin si inghiti in sec. Privi de-a lungul puntzii apoi isi ridica privirea catre panzele intinse. Adulmeca vantul si simti izul de sare in nari. Stia ca i-a trecut vremea … avea de gand sa se stabileasca intr-un port, sa-si intemeieze o familie, sa creasca copii si sa faca comert cu cherestea. Auzise de la negustorii din Istambul ca cel putin cativa ani de aici inainte ar fi cea mai profitabila afacere. Cutreierase toate marile posibile, cunoscuse toate natiile posibile, trecuse prin furtuni aprige si indura setea atat de crancena in mijlocul oceanelor in perioadele secetoase. Sa tot fie vreo 20 de ani de cand s-a imbarcat prima oara pe corabie. Incepuse ca toti tinerii marinari spaland puntea si facand colace de franghii. Cunostea corabia ca pe propria palma. Ii stia toate secretele, toate cotloanele si fiecare scandura batuta de timp apa si soare. Cususe de nenumarate ori panzele care ii purtau in cele patru zari. Isi adunase un echipaj curajos, istet si il inchegase atat de bine incat avea mereu impresia ca sufletul corabiei sta in unitatea acestei familii. … isi duse mana in barba albita de vremuri si o scarpina incet asa cum facea de fiecare data cand era ingandurat. Se apleca peste bord si privi spuma valurilor taiate de corabie. Se pierdea in urma ei, parca timida si onorata in acelasi timp de intalnirea atat de rara a civilizatiei. … Auzi aripile unui pescarus. Erau aproape de pamant.. desfacu luneta si privi in zare apoi striga din rasputeri : Pamant ! Toata lumea pe punte ! Incepu forfota .. ca de fiecare data cand ancorau in porturile lumii. Se auzeau scripetii infierbantati de franghii si puntea care scartaia sub pasii grabiti a fiecarui marinar. Ce li se parea extreme de ciudat era asteptarea aceasta a intalnirii cu pamantul, ca apoi foarte repede sa-si doreasca sa porneasca la drum. Incarcau marfuri.. le purtau din Asia in Europa sau de pe Coasta Spaniola pana in America de Sud dar nu stateau niciodata mai mult de doua trei zile pe uscat.. aproape toti traisera mai mult de jumatate de viata pe apa. Ridicara steagul pe catarg pt a saluta portul si restul vaselor ancorate. Prin luneta se observa agitatia .. cu cat se apropiau mai mult cu atat se observau mai multi carausi pe doc asteptand sa primeasca de lucru. Aveau multe butoaie cu ulei si erau deja in intarziere cu mai bine de trei zile. Intr-un final aruncara ancora si pasira pe rand pe chei simtind aceleasi emotii si bataile accelerate ale inimii ce spuneau enorm despre respectul vietii … respectul sigurantei. Capitanul ii anuntase intre timp ca are de gand sa vanda vasul si sa ramana pe uscat.. Pasind prin praful de pe chei fiecare dintre componentii echipajului isi intoarse ochii spre corabie.. intrebandu-se care va fi soarta ei oare.. isi gasi fiecare un loc in care sa-si aline dorul de uscat. Unii aveau rude in port, altii petrecura intreaga dupa-amiaza in bazar facand cumparaturi si minunandu-se la ce jonglerii noi mai inventeaza mascaricii targului altii se oprira la frizer si la baile publice unde pe langa ceasul de relaxare in apa fierbinte erai asaltat de tinere bronzate care isi castigau painea facand masaje celor veniti de pe mare. Preluasera obiceiurile din porturile asiatice renumite pt serviciile oferite marinarilor… iar afacerea le mergea mai mult decat bine. Portul era de fapt la baza unui orasel construit pe intreg dealul de pe tarm. Cu ani in urma intreg orasul nu avea mai mult de o suta de case iar acum se intinsese pe tot dealul si chiar pe coama vecina.. devenise o ingramadire de cladiri albe ce faceau ca de la distanta peisajul sa semene cu o padure rara de palmieri ce creste printre stanci albe ca laptele. Portul se aglomerase enorm de mult. Construisera depozite peste depozite si localuri peste localuri.. devenise atat de aglomerat incat marfa descarcata trebuia mutata foarte repede pt a nu bloca portiunile de chei unde intrau trasurile venite din inima tarii. Undeva in capatul cheiului construisera o noua Capitanie ! o cladire inalta si cu ferestre mari dar care in mod inexplicabil avea o usa extreme de ingusta. Un om mai bine facut cu burta ar fi intrat cu greu pe usa aceea. Era singura cladire ce iesea in evidenta datorita culorii ei. Era un visiniu deschis .. chestie extreme de ciudata pentru vremea aceea… (…) Capitanul apasa clanta acea enorm de mare pentru o usa atat de ingusta.. scartaira balamalele si se deschise greoi. Intra intr-o camera foarte lunga ce avea in capat un birou vechi din lemn masiv cu multe multe dosare ingramadite pe el, langa el si pe mai toate rafturile din jurul lui. In drum spre birou remarca tabla aceea mare pe care notau cu creta vasele venite, intarziate sau scufundate. Remarca enorm de multe vase taiate (erau cele scufundate) in lista. Se apropie de omuletul marunt care isi ridica barbia dintre dosare si schita un zambet siret. - Bun venit in Nova , ingaima pe sub mustata lui rasucita si neagra.. - Bine v-am gasit raspunse Capitanul.. - Acum ati sosit ? Ce vas si ce marfa aduceti ? - Tomis , corabie cu 2 catarge si aducem Ulei de masline. Dar avem intarziere de 3 zile. Ne-a prins furtuna in stramtoare si am deviat destul de mult. - E bine ca ati ajuns.. multe nu au mai ajuns ! umbla vorba prin port ca ar fi fost scufundate mai multe vase in ultimele luni de pirati. Capitanul ridica o sprnaceana, isi infipse degetele in barba si clatina din cap in semn de uimire. Apoi scoase hartiile de provenienta ale marfii. Le desfacu si le puse in fata omuletului care se grabi sa isi puna ochelarii cu lant de argint pe nas pt a privi cu atentie ce aducea Tomis. Scoase dintr-un sertar o pecete mare, o inmuie in cerneala si apoi o presa pe acte. Apoi striga cat il tinura ranunchii : - Mariaaa ! Trimite slugile pana la depozit la Patachiris ! I-a venit uleiul - Asta e tot ? intreba Capitanul - Cam asta e.. cate zile intentionati sa ramaneti in port ? - Ma gandeam sa vand vasul si va trebui sa raman sa ma interesez cine il cumpara. - Hmmm , sa vindeti vasul ? dar de ce ? va lasati de marinarie ? a patit ceva ? ce reparatii are ? e putred ? il asalta cu intrebari mustaciosul. - Usurel.. inca nu sunt hotarat. Voi ramane cateva zile in port. Spunand acestea scoase dintr-o punga de piele de la brau doua monede si le aseza pe marginea biroului.. Cred ca asta ar trebui sa fie de ajuns.. - Desigur , si nu ezitati sa cereti ajutorul daca vindeti vasul.. se arata interesat omuletul. Capitanul iesi cu pasi grabiti din capitanie si se indrepta spre locul unde era ancorata Tomis .. privi lung din departare la cele 2 catarge … soarele apunea deja iar vasul arata incredibil in lumina rosiatica. Ofta si intra in prima carciuma din cale. La prima masa se aciuiasera deja Carmaciul si inca vreo doi membrii ai echipajului. Capitanul se aseza iar unul dintre ei ii intinse un pahar si turna plin ochi Rom.. se simtea izul acela de butoi purtat peste mari si tari .. il sorbi dintr-o bucata , isi infipse mainile in barba si privi in gol mai toata seara ignorand agitatia, oamenii ce intrau si ieseau.. ignoarand chiar si domnisoara bruneta si angelica ce canta pe podetzul improvizat… Spre miezul noptii se indreptara cu totii spre Tomis iar capitanul se inchise in cabina.. si adormi mahnit…

Ce Gandim vs. Ce spunem !

Toti oamenii au imaginatie. Unii mai multa altii mai putina.. unii mai bogata altii mai saraca, unii mai complexa altii artificiala. Printre ei ma aflu si eu iar scopul acestei concluzii este strans legat de ceea ce gandim si nu spunem sau ceea ce gandim si se transforma in cu totul si cu totul alte cuvinte. Se intampla deseori ca in timpul unei discutii sau intr-un schimb de replici sa gandim pe moment ceva ce nu poate fi spus iar raspunsurile sau replicile pe care le dam sa fie cu totul altele. Exemplu .. Imi fac cumparaturile in marketul de vis-a-vis. La casa e o domnisoara draguta si extrem de corecta. E atat de draguta si de corecta incat eu am mereu impresia ca are ceva cu mine. Pe de alta parte am observat (si cred ca e o chestie care tine de comertul de succes) ca face ochi dulci tuturor barbatilor. Intr-una din zile mi-am facut cumparaturile.. In timp ce stateam ca tot omul la coada am observat ca nu prea are maruntish. Am ajuns la casa mi-a calculat tot 49,4 lei asta insemna ca ar fi trebuit sa-mi dea rest de la o bancnota de 50 de lei 0,6 lei sau 60 de bani :). Am spus raspicat: - Lasa multumesc nu e nevoie. La care ea “extrem de corecta” imi spune: - Vai dar cum ? daca ai stii cate poti face cu 60 de bani… Primul lucru care mi-a venit in minte a fost : - Can i get a Blow Job from u ? (e o replica acida dintr-un film sau vreo chestie pe care mi-o amintesc de undeva dar nu stiu de unde). Evident am zambit si am acceptat pastila Orbit care mi-a intins-o intre timp… Mi se intampla de multe ori ca o intamplare sa-mi aduca aminte de o melodie.. si parca parca as spune cu voce tare .. ba chiar as striga in gura mare pe strada titlul sau versurile acelei piese care se potriveste incredibil de bine cu situatia respectiva.. Din nou zambesc si clipesc scurt si-mi vad de treaba mea linistit fara sa devin penibil sau dezaxat. De cate ori se intampla ca atunci cand discutati cu colegii de birou sau cu sefii sa va vina in minte replici din filme ? “Don’t fuck with me Buddy”; “Asta La Vista Baby” ; “I will be back” ; “This is Spartaaaaaa” :) … si sa va inchipuiti cum cade seful in groapa aceea interminabila si intunecata ? dar ne limitam cu totii la un - Hai las-o balta sau - Da .. asa e .. aveti dreptate.. sau la un bot si doua sprancene incruntate .. in cel mai curajos caz niste bolboroseli aruncate in timp ce coada se balangane intre picioare in timp ce ne tiram.. Esti la Cinema cu o noua “cunostinta” ce in imaginatia ta perversa urmeaza sa se transforme in acea persoana ninfomana pe care o cauti de ani de zile, persoana care te va duce acasa si te va uimi intr-u totul intr-un amalgam de piele transpiratie sex si imaginatie … si in timpul scenei teribile din film isi pune mana pe genunchiul tau… iar tie iti vine sa urlii .. “Fuck me ! i’m famous.. do it now damn it ! ” dar te limitezi la “linisteste-te draga e doar un film” :P .. si tot felul de momente in care gandesti ceva si spui cu totul si cu totul altceva… Pana si din liceu am amintiri de gen : Profu - Ai facut rezumatul acela ? Tie iti vine sa spui .. - Auzi ma terchea berchea … nu am avut timp pt ca am petrecut o seara incredibila cu xxx care era singura acasa… numai de rezumat nu-mi ardea mie .. Dar nu ! tu cu o fata mai palida ca nicioadata raspunzi : - Domnule profesor .. stiti eu m-am simtit incredibil de rau aseara.. de fapt si acum sunt ametit dar am vrut sa vin la ora sa nu pierd nimic din ce ne predati. Imi pare deosebit de rau si promit sa nu se mai repete ! Iar in fundalul retinei se deruleaza scenele de la domnisoara xxx parca pt a compensa nota de 2 ce urmeaza sa fie scrijelita in catalog. Asta este ! asa suntem noi oamenii … gandim … dar nu intotdeauna spunem ce gandim .. pt ca nu e normal ! Unii ar spune mama ce mincinos e asta … dar sa se uite in el insusi de cate ori face chestia asta … :) Acum imi place sa spun verde in fata absolut tot … dar daca as face-o absolut intotdeauna cred ca as fi asasinat de vreo cateva ori pe zi ! Intrebarea de final e … pana la urma ce e mai important ? Cine va castiga intr-o disputa Ce gandim vs. Ce spunem ! PS: nu toate se limiteaza la SEX dar probabil astea sunt cele mai adanc intiparite..